"...Florin Teodorescu a ucenicit la clasa pictorului Ghita Leonard, deprinzand de la maestru disciplina privind organizarea muncii de atelier si secretele tehnicii propriu-zise dar neparand a fi influentat in nici un fel in campul cromatic. Florin Teodorescu e un romantic declarat, aducand ca zestre un anume lirism de esenta moldoveneasca incat pictura sa pare a descinde din coloristii scolii iesene..." (Aurel Leon)
"Vorbim indeobste despre artistii care, manifestandu-se in spatiul artei, al vizualului mai cu seama, in afara profesiei lor de baza si zicem oarecum cu lejeritate ca sunt artisti de duminica. In cazul picturii nu sunt putini aceia care, gratie talentului lor nativ, al studiilor individuale pot ajunge la rezultate remarcabile. Pictorul "de duminica" nu-si castiga nemijlocit existenta din exercitarea vocatiei sale dar nu poate fi evitat atata vreme cat gesturile lui artistice sunt convingatoare si se inscriu firesc in jocul bursei obiectelor de arta. Acesti pasionati devin izvorul unei surprize de proportii deoarece dincolo de talentul lor au acces la un grad mai mare de libertate prin excluderea determinarilor mercantile privind satisfacerea unui anumit gust al pietii.
Argumentele de mai sus se potrivesc de minune si lui Florin Teodorescu a carui prestatie tine in mod evident de profesionalism si doar jocul intamplarii a facut ca el sa exceleze si in domeniul stiintelor medicale.
Substanta sa intelectuala are o majoritara componenta artistica iar inteligenta si culturalitatea l-au facut sa aiba acces la limbajul specific picturii, devenind in timp un pictor de fiecare zi.
Florin Teodorescu face o pictura atasata prin motivatie si calificata prin instrumentarul plastic. Cult si sensibil el are o anumita decizie a gestului si o impecabila fervoare cromatica. Place deoarece e convingator si neostentativ modern. El stie sa picteze si nu ezita nici in calitatea raporturilor de culoare." (Valentin Ciuca)
"Selectia lucrarilor pentru expozitia personala de la Galateca (Bucuresti) a evidentiat un tip de rigoare in melancolie care il duce pe Florin Teodorescu pe un loc privilegiat in creatia contemporana. Rari sunt artistii care izbutesc, pictand putin si cu un respect vecin cu evlavia, sa obtina tablouri cu un efect atat de emblematic... Intr-un climat artistic functional si cu o relatie mai buna cu piata europeana a artei, agentii pietei ar sti sa vada in pictura de gen a ieseanului exceptia care da sens regulei si noutatea, cu argumentul solid al traditiei. Altfel spus, Florin Teodorescu ar deveni un pictor pe viitorul caruia merita sa mizezi, fiindca are temei intr-un trecut plin de excelente." (Tudor Octavian)
"... Deoarece sunt tentat sa consider personala lui Florin Teodorescu, iata, ca pe un fel de manifest in favoarea sevaletului, fara a fi nevoie si de un suport textural: adresabilitatea individuala, satisfacerea sensibilitatii frustrate de cotidian, dar si stimularea ideatica raspund unei nevoi intime, netratabila cu "spectacolul". In memoria afectiva care ma insoteste in perimetrul habitatului personal ma vor insoti mai degraba imaginile inregistrate de pe simeze ...
Astfel, in cadrul conturat mai sus, cele 24 de uleiuri ale lui Florin Teodorescu din recenta expozitie de la "Lascar Vorel" confirma ceea ce am spus si am scris altadata despre artist: capacitatea de a-si controla senzatiile (poate un rezultat al formatiei sale stiintifice), amprenta intelectualista a imaginarului (teme si simboluri de extractie culturala), rafinamentul constructiei si al paletei cromatice, finisarea maxima a suprafetelor etc. Oricum, reperele pictorului iesean sunt maestrii din colectiile muzeale si nu vedetele consumabile ale momentului." (Emil Nicolae)
